Formele comunicării

Formele comunicarii. 2. Formele comunicării by Iuliana Țabrea

Formele comunicarii referat Comunicarea verticala si orizontala -perspecti organizationala Literatura de specialitate priveste comunicarea in organizatii din punctul de vedere al directiei pe care o dezvolta fluxul de informatie.

Astfel, formele comunicarii poate distinge comunicarea verticala in sus si in jos de comunicarea orizontala laterala si in serie. Comunicarea ascendenta se refera la mesajele care sunt trimise de la nivelurile ierarhice inferioare spre cele superioare probleme: cateodata, mesajele nu ajung la cei zati - formele comunicarii ajungi la Dumnezeu, te mananca sfintii!

Comunicarea laterala se refera la mesaje trimise de la egal la egal de la manager la manager - de la acelasi nivel ierarhic, de la muncitor la muncitor ; acest tip de comunicare faciliteaza impartasirea intelegerii unor fenomene, metode si probleme, dezvolta satisfactia angajatilor in legatura cu locul de munca. Pe de alta parte, un avantaj al comunicarii laterale - prin contrast cu cea verticala - se refera la faptul ca motivatia membrilor de a-si impartasi informatia si ideile tinde sa fie naturala si puternica, deoarece nici o autoritate a raspunsului corect nu este asteptata sa apara imediat; acest lucru nu exclude posibilitatea ca unii membrii sa fie mai capabili decat altii in anumite momente si aici avem insa o problema, care s-ar focaliza pe ziunea competitiva asupra actitatii, iar astfel formele comunicarii laterala poate fi limitata - nu se impartaseste chiar totul ; comunicarea seriala se refera la mesajele trimise de-a lungul unor siruri de oameni spre exemplu, am auzit ceva si spunem mai departe unui prieten, acesta spune altui cunoscut etc.

Problemele comunicarii seriale sunt cele ale aparitiei zvonurilor; conform lui Gordon Allport si Leo Postman, acestea se refera la: reducerea numarului de detalii prin retransmiterea mesajului deoarece simplificarea face mai usoara transmiterea spre o alta persoanacare poate modifica continutul acestuia; in al doilea rand, in timp ce la unele detalii se renunta, alte detalii den mai puternice, sunt intensificate este formele comunicarii despre acele detalii care sunt importante pentru fiecare transmitator in parte formele comunicarii, in al treilea rand, interne asimilarea, care se refera la tendinta de a reconstrui mesajul pe care-l primim in perspectiva propriilor atitudini, prejudecati, necesitati si valori.

Unele elemente Kapferer, sprijina aparitia zvonurilor si de aceea managementul trebuie sa tina cont de toate aceste aspecte formele comunicarii - znul desemneaza, de obicei, un fapt ingrijorator pentru angajati. Formele comunicarii nu au primit suficiente date prin comunicarea verticala de la management si incearca sa reconstituie puzzle-ul informational.

Astfel, znurile odata lansate r sta ulterior la baza miturilor organizationale un proaspat manager general si deciziile de schimbare pe care acesta le va determina in firma presupun o astfel de perspectiva ; - uneori znurile se pot baza pe "confidentele" pe care top managementul le face in discutii private unora dintre angajati; afirmarea prin comunicare orizontala a celor aflate devine o cale pentru a dobandi prestigiu in ochii celorlalti pentru cel in cauza; - existenta unei "marturii" poate oferi legitimitate znului.

Daca znul are un cat de mic sambure de adevar, poate fi exploatat implicit pentru a confirma intregul zn. Astfel, daca despre un cadru didactic nou venit in scoala apare znul ca este extraordinar de "cumsecade" in Dating Woman Antiranana si cineva din fosta scoala poate proba acest lucru znul va fi consolidat este un profesor cumsecade, mi-a spus X care a fost elevul lui in fosta scoala ; - znurile se nasc, de multe ori, din interpretarea gresita a unui mesaj din neintelegeri.

Aceasta apare ca urmare a marturiei unei marturii, existand diferente intre mesajul produs de prima persoana si modul in care a Femeie datand femei acest mesaj persoana care transmite, pe mai departe, marturia; - informatia transmisa este o stire, in sensul ca are inlauntrul ei anumite aspecte care sunt sub arealul senzationalului.

Nimeni nu va transmite pe mai departe un zn desprefaptul ca noul director este un tip corect. Dar daca apare informatia ca noul manager si-a insusit din fondurile companiei la anteriorul formele comunicarii de munca, aceasta stire merita transmisa.

Motivatia pentru cel de-al doilea caz este simpla: va face ca persoana care transmite znul sa se afle in centrul atentiei colegilor sai, sa fie formele comunicarii Femeie armeniana intalnire admirata pentru "dedesubturile" pe care le cunoaste etc. Comunicarea intrapersonala Comunicarea intrapersonala se refera la ganduri, la sentimente si la formele comunicarii in care ne vedem pe noi insine; suntem - in aceasta perspectiva - simultan emitatori si receptori formele comunicarii comunicarii; "comunicarea intrapersonala se refera la gandirea si actitatile de procesare a informatiilor care nu sunt observabile extem, cu toate ca persoanele interesate pot sa aiba acces la date despre acest proces.

La acest nivel de analiza, suntem focalizati in special pe cautarea formele comunicarii afara, receptarea, formele comunicarii si, formele comunicarii departe, procesarea mesajelor sau semnalelor primite din mediul inconjurator, formele comunicarii la obiecte, evenimente sau alte persoane" Berger, Chaffee, coord. Astfel, putem afirma ca procesul de comunicare intrapersonala este influentat de toate celelalte tipuri de comunicare; in aceasta ordine de idei, ea poate fi - la un nivel primar - cel mai simplu mod de a comunica, iar - la un nivel secundar formele comunicarii cand tinem cont de toate influentele interpersonale, de grup si publice, cea mai complexa, incluzand referentialul finalitatilor.

formele comunicarii

Construirea si dezvoltarea acestor criterii flexibile, permanent adapile la fluxul de informatii, trairi si reziduuri comunicationale din mediu ca sa numim doar cativa dintre acesti factori, practic nelimitatiofera imaginea complexitatii comunicarii intrapersonale. Nu formele comunicarii ultimul rand, merita atins si un alt aspect: comunicarea intrapersonala este intr-adevar influentata de mediul comunicational extern, dar relatia este bilaterala si adaptativa, in sensul ca, simultan, transformarile la nivelul comunicarii intrapersonale ofera surse de schimbare pentru mediul comunicational insusi este vorba despre ziunea sistemica si chiar pentru criteriile adaptative - despre care pomeneam mai devreme - ca atare.

Pentru a crea o imagine mai plastica, vom asemui acest mecanism cu nivelul apei in doua vase comunicante; daca apasam apa dintr-un vas, nivelul acesteia in celalalt vas se va formele comunicarii concomitent insa va creste si presiunea acesteia formele comunicarii urma asupra coloanei de apa ramase in primul recipient.

Formele comunicarii, schimband conditiile formele comunicarii cel de-al doilea vas, ele au antrenat schimbari ale conditiilor in primul vas, iar procesul continua in aceasta reciprocitate.

Iata rationamentul in urma caruia remarcam faptul ca, in literatura de specialitate, acest proces este prezentat intr-un mod incomplet, cu accent numai asupra unui sens al relatiei; consideram ca un eventual model explicativ trebuie sa incerce sa surprinda si dinamica procesului, nu doar procesul ca atare.

Un exemplu sugestiv al interrelationarii celor doua tipuri de comunicare intra- si interpersonala este cel oferit de Goffman apud Hinton, Reitz,p. Laurie Mullinssintetizand directiile de cercetare din aria comunicarii intrapersonale, alcatuieste o lista cu factorii de natura psihologica ce afecteaza acest fenomen: personalitatea, motivatia, experienta anterioara, scopuri, expec-tatii, interese, pregatire, abilitati, inteligenta, invatare.

Acesti factori, grupati in ceea ce vom numi mai departe setul perceptiv al persoanei, sunt cei care ofera forma comunicarii intrapersonale. Astfel, atunci cand priveste un curs de apa involburat, un pictor va spune: "Ce peisaj minunat, ce desfasurare a fortelor naturii, cate nuante" ; un salvamar: "Ce pericol, daca cineva ar cadea acum in apa, ce dificil ar fi de salvat" ; un hidroenergetician: "Ce irosire de energie, cum as putea capta toata aceasta forta? Gandindu-ne la acest exemplu, nu trebuie sa uitam ca avem in fata rezultatul unei singure caracteristici a comunicarii intrapersonale profesiunile diferiteinsa, in practica, ne confruntam cu o situatie mult mai complexa, cu un cumul de factori si cu rezultantele formele comunicarii uneori contradictorii - acestui complex de formele comunicarii.

Astfel, and perceptia noastra despre realitatea care ne inconjoara, vom vedea ca nici o alta persoana nu vede aceasta realitate in exact aceeasi maniera ca si noi.

Totusi, chiar daca modul in care vedem realitatea tine de experienta noastra in acel domeniu, este edent ca orice noua confruntare cu experienta tinde sa reconfirme, dar si sa schimbe modul in formele comunicarii vom percepe data urmatoare situatia de comunicare. Comunicarea intrapersonala se desfasoara intr-un mod similar cu mecanismul comunicarii interpersonale.

Fletcher apud Faulkner, Littletod, Woodhead, a observat, intr-o cercetare care avea formele comunicarii scop edentierea modalitatii eficiente de rezolvare a problemelor, ca simplul fapt de a-i pune pe copin cuprinsi in experiment sa vorbeasca despre felul in care vor rezolva o problema formele comunicarii modul de lucru prin sine - fara sa existe un partener prezent, a putut sa fie util pentru rezolvarea cu succes a problemei respective.

In comunicarea intrapersonala, suntem influentati de perceptia celorlalti in ceea ce ne priveste, dar si de modul in care interpretam aceasta perceptie. De obicei, interogatii de tipul "cum cred eu ca ma percepi tu pe mine" si "cum cred formele comunicarii ca te percepi tu pe tine" pot fi dimensiuni pozitive, dar si desilizatoare ale unor intrebari de tipul "cum ma vad eu pe mine" sau "cum te vad eu pe tine" ura Comunicarea intrapersonala trebuie sa se bazeze pe o atitudine pozitiva fata de propria persoana; intr-adevar, asa cum observa si Joseph De Vitocomunicarea intrapersonala se afla in relatie directa cu cea interpersonala.

Persoanele care au o parere negativa fata de sine comunica in mod ineil aceste sentimente spre ceilalti si este probabil ca acestia sa dezvolte sentimente negative similare. Astfel, o posibilitate de manifestare si dezvoltare a comunicarii intrapersonale este intitulata astazi gandire pozitiva.

Ralph J. Cordiner, presedintele comitetului de conducere al Companiei General Electric, sintetiza in urmatorul mod intreaga importanta a gandirii pozitive in succesul personal si social: "Cerem fiecarui om ce aspira la succes - pentru el si pentru compania sa -hotararea de a pune in practica un program personal de autoperfectionare.

Nimeni nu ii va ordona cuiva sa dena mai bun Fie ca cineva ramane in urma, fie ca inainteaza in domeniul sau, totul se leaga de sarguinta personala. Asta ia timp, munca si sacrificii. Nimeni nu poate face aceste lucruri in locul dumneavoastra" apud Schwartz,p. Elementul-cheie in gandirea pozitiva este chiar acesta: indreptarea comunicarii cu sine insusi spre succes, si nu spre esec; astfel, atunci cand ne confruntam cu o situatie dificila, trebuie sa ne spunem "voi castiga" in loc de "probabil o sa pierd".

Autorul foloseste o veche zicala pentru a justifica o comunicare pozitiva cu sine insusi: "Mi-am s de mila pentru ca purtam niste pantofi vechi si rupti pana mi-a iesit in cale un om fara picioare". Comunicarea rbala si nonrbala Comunicarea verbala Pentru Hybels si Weaverlimbajul reprezinta un ritual; este vorba despre un ritual care se petrece atunci formele comunicarii ne aflam intr-un anumit mediu in care un raspuns conventional este asteptat de la noi.

Spre exemplu, cineva care merge la o nunta va ura "casa de piatra", iar cineva care merge la o inmormantare va spune "Dumnezeu sa-l odihneasca", si nu invers de altfel, se poate observa ca, in anumite comedii, se foloseste un comic de situatie tocmai prin inversarea acestor adecvari ale limbajului la contextul in care se produce.

Aceste ritualuri ale limbajului sunt invatate din copilarie, deoarece ele depind de anumite obiceiuri direct raportate la o anumita cultura si comunitate; totodata, sunt invatate obiceiurile de limbaj corecte formele comunicarii incorecte spre exemplu, cuntele indecente pe care copilul le foloseste pentru prima data sunt reprimate sever de catre parinti.

Ulterior, indidul invata sa foloseasca cuntele in functie de mediul in care se afla cu parintii, un tip de limbaj, la scoala sau la locul de munca, un alt tip de reguli de folosire a limbajului, iar cu grupul de prieteni, un al treilea tip.

Este un prim pas in directia specializarii limbajului. In timp, in functie de diferitele cunostinte asimilate, persoana poate utiliza tipuri diferite de limbaj, mai redus sau mai inalt specializate spre exemplu, un cercetator din domeniul fizicii atomice va comunica intr-un fel cu alti cercetatori si va folosi un limbaj mai putin specializat cand va explica acelasi lucru unor prieteni de familie care au alta profesiune si cunostinte generale in domeniul fizicii.

Gandirea si limbajul formele comunicarii dezvolta impreuna. Asa cum modul de a gandi al fiecarei persoane este unic, formele comunicarii modul de a vorbi este formele comunicarii. Aceasta unicitate a limbajului legata de fiecare persoana in parte poate fi inglobata sub denumirea de stil verbal. De altfel, stilul este un indicator actionand ca un revelator ori, dimpotriva, ca un frenator al persoanei in integralitatea sa.

Sa luam exemplul unui examen oral. Aici, un student timid tinde sa fie perceput de profesorul-examinator ca fiind mai putin pregatit. Dimpotriva, un student care se exprima foarte bine poate sa fie perceput pozitiv chiar daca nu este formele comunicarii fel de pregatit ca primul de altfel, acest fenomen este consemnat in pedagogie drept una dintre greselile de evaluare - atunci cand profesorul apreciaza altceva decat stapanirea informatiei - in cazul nostru, modul in care aceasta este expusa.

Femeia divor? ata care cauta om pentru nunta Algeria

Pentru a formele comunicarii eficienta comunicarii verbalizate, Hybels si Weaver recomanda focalizarea atentiei asupra urmatoarelor idei:. Ce dorim sa comunicam? Chiar daca raspunsul pare simplu, nu trebuie sa omitem faptul ca, de multe ori, pornim o comunicare inainte formele comunicarii a fi reflectat indeajuns la totalitatea ramificatiilor pe care comunicarea noastra le poate avea in perceptia celuilalt.

Cum dorim sa o facem? Mai precis, ce limbaj vom folosi, limbaj direct adaptat publicu-lui-tinta. Cui ne adresam? Emitatorul va tine seama de experienta anterioara, directa formele comunicarii publicului cu astfel de mesaje. Continutul mesajului este astfel foarte important, el influentand uneori dramatic! Carol S. Dweck si Claudia Mueller in Sternberg, ed. Apoi cercetatorii formele comunicarii urmarit daca primele doua grupe evolueaza diferit.

Pentru inceput, dupa succesul obtinut i-au intrebat pe toti daca prefera sa rezolve in continuare sarcini noi, provocative ori sarcini asemanatoare cu cea deja incununata cu o reusita. Grupa celor care fusesera recompensati pentru inteligenta formele comunicarii tins sa aleaga sarcini mai putin provocative decat grupa celor recompensati pentru efortul depus explicatia este simpla : cei din prima grupa au decis ca decat sa invete ceva nou, dar sa existe riscul sa nu gaseasca solutiile si sa para prosti, mai bine rezolva sarcinile al caror algoritm il stiu deja pentru a continua sa ofere imaginea de persoane inteligente.

S-a urmarit cat de mult afecteaza dificultatea problemei placerea celor doua grupe de a lucra. Astfel, studentii care fusesera recompensati pentru inteligenta lor au pierdut placerea de a lucra odata ce au intalnit dificultatea problemei in cauza; prin contrast, studentii care fusesera recompensati pentru efortul depus nu au aratat nici un declin al acestei satisfactii de a rezolva probleme.

Mai mult decat atat, performanta cursantilor din prima grupa a scazut dramatic. Cei recompensati pentru inteligenta se vedeau pe ei insisi de aceasta data ca nefiind destul de inteligenti si destul de buni pentru a rezolva sarcina. Cu alte Exista un loc de dating cu adevarat gratuit, daca succesul le aratase ca sunt inteligenti, esecul le demonstra acum ca sunt prosti.

Cei din a doua grupa nu aveau dubii prind propria inteligenta deoarece, spre deosebire de primii nu o legasera direct de rezolvarea sarciniisi astfel, ajunsesera la concluzia ca pur si simplu o sarcina mai dificila le solicita un efort mai sustinut.

In sfarsit, al treilea pas al experimentului a presupus ca studentii aveau de rezolvat un set de probleme egale ca dificultate cu cele pe care le rezolvasera cu succes inainte de a incepe experimentul. Cei din prima grupa, care fusesera recompensati pentru inteligenta lor au avut un declin puternic al performantei ajungand la cel mai slab scor dintre cele trei grupe.

Pur si simplu, aveau acum, dupa experiment, rezultate mai proaste decat avusesera inainte. Prin contrast, studentii care fusesera apreciati pentru efortul depus au tins sa depuna si mai mult efort si au avut cele mai bune rezultate. Concluziile acestui experiment ne sunt de folos arunci cand incercam sa caracterizam formele comunicarii verbala: cuvantul, mesajul construit din cunte are o forta mult mai mare decat putem banui uneori, iar impactul acestuia asupra formarii-dezvoltarii fiintei umane este de amploare si uneori paradoxal.

Comunicarea scrisa poate avea o dominanta intrapersonala, dar si una interperper-sonala. Guitton, "tot ce ii trecea prin minte era adunat, inregistrat, nimic nu se putea pierde si aceste fragmente disparate, de o calitate foarte diversa ajunsesera sa formele comunicarii o masa considerabila si informa careia ii daduse o denumire foarte potrita: monstrul" apud Simonet,p.

Este edent ca o astfel de actitate poate fi foarte potrita atunci cand suntem implicati intr-un proiect, si fiecare gand, fiecare comunicare intrapersonala trebuie inregistrate pentru a constitui, mai tarziu, idei pentru proiectul nostru.

Referindu-ne la tehnologia comunicarii scrise, amintim aici doar cateva elemente pritoare la aceasta: folosirea "frazelor cu o lungime medie de cuntea paragrafelor centrate asupra unei singure idei, a cuntelor intelese cu siguranta de formele comunicarii etarea exprimarii comune, tipica limbajului oral, a cuntelor formele comunicarii, redundante; alegerea cuntelor incarcate de afectitate optima in contextul pedagogic creat, a expresiilor afirmative" Cristea,p.

Pasii in comunicarea scrisa sunt similari celor din structurarea unui discurs: avem o faza de pregatire silirea obiectivelor, a rolului si a audientei - cei care vor citi textul - a punctelor-cheie pe care dorim sa le retina acestia din urma si o faza de redactare in primul rand, ideile principale sunt dezvoltate urmarind o serie de indicatori precum: claritate, credibilitate, concizie; in al doilea rand, sunt folosite cele trei parti ale unei redactari: o introducere care pregateste cititorul, un cuprins care reprezinta partea fundamentala ce face posibila atingerea obiectivelor si o incheiere care edentiaza concluziile.

Tehnica lecturii si a scrisului Ioan Cerghit remarca faptul ca tehnica lecturii este o metoda de invatamant foarte importanta deoarece "intr-un timp scurt, de doua sau trei ori mai redus decat cel cerut de comunicarea orala, se poate insusi un mare volum de cunostinte" Cerghit,p. In acelasi timp, tehnica lecturii sprijina in sensul unei instruiri indidualizate; mai mult, se poate observa faptul ca multe dintre celelalte metode se sprijina pe tehnica lecturii sa luam numai exemplul mozaicului sau al predarii reflexive.

De aceea, interogatia lui G. Volkov ni se pare indreptatita si probabil ca multi dintre noi am incercat-o adesea: "unde este - spunea acesta - acel manual care sa educe spiritul descoperirilor, al cercetarilor, al inovatiei, sa descrie cautarile, caile si metodele cu ajutorul carora gandirea umana isi obtine implinirile?

edin? a site- ului 20 25 de ani

Tipologia lecturii este structurata pe mai multe criterii: 1. Dupa ritmul parcurgerii se disting: lectura lenta, silentioasa, de profunzime, si lectura rapida care utilizeaza tehnica disocierii formele comunicarii ochiului de verbalizare interioara. Dupa modul de desfasurare a lecturii putem numi: lecturile critice, care - asa cum observa J.

Bruner - il ajuta pe cititor sa mearga dincolo de materialul la care se face referire explicita; lecturile paralele - de atie, edentiind similitudini intre textele parcurse; lectura explicativa - ce presupune definirea ideilor principale din textul citit; lectura problematizata - definita de intrebari ori situatii-problema, de definire dramatica intre formele comunicarii detinute de cititor si cele pe care urmeaza sa le afle din text; studiul de text - ce se fundamenteaza pe documente originale ori fragmente ale acestora etc.

Mai putem aduce in atentie si alte criterii: spre exemplu, dupa scopul lecturii putem distinge lectura de suprafata - pentru formarea unei imagini globale asupra ceea ce se doreste a fi citit, cursantul va citi "pe diagonala" intregul continut pe care il poate apoi lectura de profunzime; lectura de informare - atunci cand cititorul se asteapta sa gaseasca informatii noi in materialul studiat; lectura de intelegere - adresata unui continut mai dificil; lectura pentru invatare - atunci cand se doreste a se memora un continut care nu este neaparat nou pentru cititor ; lectura pentru distractie si divertisment etc.

Tehnica lecturii isi regaseste o polaritate necesara in tehnicile de optimizare a scrisului la cursanti. James Britton identifica patru tipuri de utilizari ale scrisului pe care profesorii le solicita de la ele; similar, in ata de zi cu zi putem sa ne centram pe una sau alta dintre aceste categorii si sa le dezvoltam in directia dorita: - utilizarea mecanica a scrisului, cum ar fi exercitiile cu raspunsuri multiple, intrebarile scurte, calculele matematice, notarea unui curs prezentat oral etc.

Este edent ca fiecare formele comunicarii este determinata de un anumit context si are un anumit nivel de adecvare in functie de scopurile pe care ni le propunem. In acelasi timp, credem ca este la fel de important sa identificam gradul in care se poate optimiza modul in care folosim comunicarea scrisa in relatie directa cu formele comunicarii unor elemente dintr-o categorie in alta spre exemplu, putem folosi elemente de utilizare imaginativa a scrisului in utilizarea informationala a acestuia.

Pentru aceasta se pot folosi stimuli neconventionali in sensul: "De ziua mea, in anul voi face" ori "Desi acest lucru este de neconceput pentru tine, vreau sa iti spun" etc. Toate aceste elemente tind spre o utilizare imaginativa a scrisului. Nu trebuie sa va speriati daca la inceput o sa va na destul de greu, iar formele comunicarii a ceea ce ati realizat la primele formele comunicarii nu va fi una stralucita; in literatura de specialitate se consemneaza faptul ca scrierea este un intreg proces in care se cune sa rescriem, sa rezuim, sa stergem ori sa adaugam unele lucruri etc.

  • Site- ul de intalnire pentru femeie vaduva
  • Comunicarea a fost definita ca o form particular a relaiei de schimb ntre dou sau mai multe persoane, ntre dou sau mai multe grupuri care are ca elemente eseniale relaia dintre indivizi sau dintre grupuri, schimbul, transmiterea i receptarea de semnificaii, modificarea voit sau nu a comportamentului celor angajai.
  • Comunicarea verbală În cadrul acestui tip de comunicare informaţia este codificată şi transmisă prin cuvânt şi prin tot ceea ce ţine de cuvânt sub aspect fonetic, lexical şi morfo-sintactic Iacob, L.
  • Я, впрочем, не думаю, что этот самый Мастер обладал достаточными навыками, чтобы сделать это,-- здесь требуется довольно-таки специфическая техника.
  • Site de intalnire gratuita Toulouse

Pentru aceasta puneti-va in pozitia unui editor care ar dori sa va publice materialul scris : ce modificari ati face, ce i-ati cere "autorului"? Pentru unele persoane este util sa incerce formele comunicarii intai sa citeasca o povestire scrisa de altcineva, apoi sa o rescrie, pana cand "editorul" din ei ingaduie "autorului" sa publice materialul.

Formele comunicării

O metoda utila de dezvoltare a scrisului poate fi aceea a formele comunicarii de scris Campbell, Campbell Dickinson, Astfel de grupuri sunt constituite din membri care lucreaza impreuna pe durata unui proiect sau, in orice caz, pe o durata formele comunicarii mare de timp.

Grupul are atributii importante: asculta si ofera feedback la ceea ce fiecare membru a realizat- ofera sugestii pentru imbunatatirea materialului etc. Unul dintre lucrurile cele mai importante intr-un grup de scris este ca membrii respectivului grup sa invete cum formele comunicarii ofere un feedback constructiv unii altora. Acest element este, in fapt, baza actitatii intr-un grup de scris, deoarece daca feedback-ul este nepotrit intreaga arhitectura de dezvoltare a grupului se prabuseste.

Pentru aceasta, este necesar ca ascultarea sa fie imbunatatita un prim element in acest sens este acela de a se audia cu atentie si rabdare intregul material si a se eta un fenomen des intalnit la astfel de actitati -intreruperile prematureca si centrarea pe ce este pozitiv in material si directiile in care acesta poate fi facut mai bun si nu pe ceea ce este negativ.

Totodata, datorita acestor perspective, autorului ii este recomandat sa nu intre in defensiva si sa incerce sa "se apere" ; o astfel de perspectiva este datorata centrarii pe aspectele pozitive si pe ariile de optimizare in detrimentul criticii.

In acelasi timp, daca ne referim la ele si studenti, grupurile de scris dezvolta o responsabilitate si o motivatie superioara relativ la actitatea proprie, acestia trebuind sa isi organizeze si administreze propria invatare in aceeasi masura cu oferirea de sprijin pentru colegi. Comunicarea orala Comunicarea orala reprezinta modalitatea cel mai des intalnita de comunicare; comunicarea nonverbala o insoteste pe cea verbala, definindu-se in relatie cu aceasta intr-un mod aparte, in sensul sprijinului pe care ea il furnizeaza prin elementele de intarire, nuantare si motivare a mesajului sa ne inchipuim, spre exemplu, acelasi mesaj explicat de un profesor in sala de clasa sau difuzat la radio.

Daca este sa ne referim insa la conceptul integrator de comunicare orala, aceasta a fost experimentata de toate popoarele lumii in procesul de devenire culturala si educationala: "Rshi-i, maestri brahmani, apelau exclusiv la srotriya auditie pentru a-si instrui formele comunicarii.

La fel Pythagoras a impus la scoala din Crotona in mod exclusiv metodele akusmatice" Negret, Panisoara,pp. Socrate insusi pretuia vorbirea si dispretuia scrisul pe motiv ca subjuga memoria; sofistii au inventat, pe aceasta baza, o arta a disputei - metoda de a demonstra, cu ajutorul vorbirii, orice" Negret-Dobridor,p.

Astfel, este greu sa ne inchipuim existenta noastra alaturi de semenii nostri in lipsa comunicarii orale. Daca s-ar cere sa va amintiti cand ati comunicat ultima data oral cu o alta persoana, o sa observati ca acest lucru s-a intamplat foarte recent poate acum cateva minute? Insa pentru a gasi intr-adevar semnificatia comunicarii orale pentru ata cotidiana a omului, incercati urmatorul experiment: timp de o zi 24 de ore sa nu folositi deloc exprimarea orala.

Desigur, acest lucru nu este imposibil; totusi, este foarte dificil, nu e asa? Pentru Denis McQuail, comunicarea orala reprezinta un instrument prin care putem avea formele comunicarii la studiul altor forme si procese de comunicare: "Principalul mijloc al comunicarii umane este limba vorbita, atat in sensul prioritatii istorice, cat si pentru ca este forma de comunicare cea mai frecvent utilizata si care ofera modelul pentru alte formele comunicarii de comunicare" McQuail,p.

Formele comunicarii referat

Formele comunicarii are un caracter conventional, cu alte cunte se sprijina integral pe acordul implicit si informai al utilizatorilor de a respecta regulile interne ale acesteia prind atat utilizarea, cat si semnificatia cu alte cunte, daca nu folositi aceeasi limba cu alta persoana - sa zicem un eschimos - nu veti putea folosi comunicarea orala.

Daca ne referim la comunicarea orala, aceasta tinde deci sa-si redefineasca statutul, pastrand insa multe dintre determinantele educative traditionale; intr-adevar, modul de expunere publica a unui mesaj cu incidenta directa asupra actizarii metodelor expozitive ca prelegerea, cursul magistral etc. Putem de aceea sa alcatuim o lista formele comunicarii atribute care pot sa ne sugereze unele principii ale comunicarii, caracteristice mai ales pentru comunicarea orala: - comunicarea orala presupune un mesaj; mesajul trebuie sa includa elemente de structura bazale, pe care receptorul sa-si fundamenteze intelegereaelemente de actualitate, interes si motivatie pentru ascultator, elemente de feedback, elemente de legatura intre partile sale principale, claritate si coerenta interna etc.

Desigur ca astfel de atribute sunt edente, iar mai sus nu regasim decat cateva dintre acestea; totusi, consideram cele prezentate suficiente pentru a ne oferi o imagine asupra conceptului de comunicare orala.

barbati din Sighișoara cauta femei din Iași

Comunicarea orala are in centrul demersului sau limbajul; dupa Hybels Hybels, Weaver,pp. Insista apoi asupra necesitatii de a accepta pe loc acest mod de a scapa de soarta funesta, pentru ca, spunea el, cei care ar parasi adunarea fara sa-si schimbe atitudinea si ar muri accidental inainte de a fi acceptat mantuirea ar ajunge direct in iad.

Sentimentul acesta de urgenta intensifica starea de angoasa care cuprindea. Hybels si Weaver adauga cateva obiective care trebuie urmarite atunci cand ne referim la comunicarea orala, subsumate de noi in doua formele comunicarii de actiune: - captarea atentiei si cresterea intelegerii prin alegerea limbajului pe care-l vom folosi, astfel incat cursantilor nostri sa le fie accesibil materialul de studiat, chiar daca nu si-au Profil MAN Site- ul dating terminologia respectiva, organizarea mesajului, folosirea ilustratiilor si exemplelor adecvate - deoarece, atunci cand acestea nu sunt in directa legatura cu ceea ce presupune continutul mesajului, nu doar ca nu ajuta, ci impiedica retinerea mesajului, comunicarea etc.

La acestea se pot adauga multe alte elemente care sa faca comunicarea eficienta, dintre care Ferreol, Flageul, : - concizia in acest sens, 1. Pe langa aceste elemente, alte aspecte formele comunicarii trebuie urmarite sunt descrise in modulul prind prezentarea eficienta.

Comunicarea si limbajul toxic Comunicarea orala poate urmari, in dezvoltarea sa, formele comunicarii multe scopuri: pe de o parte, in acest volum ne-am concentrat asupra utilizarii comunicarii eficiente, dar, in acelasi timp, nu trebuie sa omitem existenta unui limbaj toxic, a abuzului verbal care compromite, de cele mai multe ori, interrelatiile silite si, in ultima instanta, performanta celor implicati.

Fenomenul abuzului verbal este o problema curenta a etii fiecaruia dintre noi sa luam, spre exemplu, numai relatiile de tip manager-subordonat, profesor-elev, parinte-copil formele comunicarii, de aceea, este utila cunoasterea factorilor ce conduc la o astfel de perspectiva, pentru formele comunicarii putea vorbi despre optimizarea actului de comunicare.

Astfel, Arthur H. Bell face formele comunicarii paralela interesanta intre elementele care conduc la aparitia unei "ctime" a abuzului verbal si motivele "abuzatorului". Sa le analizam la randul nostru ; astfel, de ce unii oameni den ctime ale abuzului verbal? Formele comunicarii randul lor, abuzatorii au propriile "motive" de a face acest lucru. L-am intrebat de ce doreste sa dena un profesor de tipul celor pe care ii desconsidera in acea perioada.

Raspunsul sau se incadreaza in aceasta tematica: "Pentru ca si eu am avut de suferit si a venit timpul sa-mi iau revansa" ; - unele persoane pur si simplu nu stiu sa aiba un management eficient al furiei, nu stiu sa-si controleze "iesirile" verbale si uneori nici pe cele comportamentale ; - unele persoane invata acest stil si se obisnuiesc cu el, nemaicunoscand un altul ori este un fenomen gen identificare cu agresorul - nu il poti innge si pentru a putea "trai" cu aceasta stare preiei modelul respectiv si-l interiorizezi.